Elementul-cheie în atingerea sustenabilităţii pe termen lung va fi formarea unei reţele europene de "centre de expertiză", care urmează să fie cunoscută sub numele de Reţeaua ArchaeoLandscapes (Europa). Acest parteneriat de cooperare va obţine finanţare de la membrii săi şi de la organismele de finanţare, oferindu-se pentru a sprijini un mic secretariat profesional sau "centru nervos" al rețelei. Acesta, la rândul său, va furniza expertiză, consiliere şi sprijin pentru organizaţii sau instituţii care doresc să urmărească obiective convenite sau să iniţieze proiecte de parteneriat în domeniul studiilor de peisaj, de patrimoniu, de conservare şi de educaţie publică.

Forța Rețelei ArchaeoLandscapes va consta în natura eterogenă şi acoperirea totală a ţărilor din Europa, prin participarea a peste 50 de organisme de patrimoniu în domeniul educaţiei, al cercetării, al conservării şi serviciului public. Rețeaua nu se va baza pe o instituţie individuală pe parcursul existenței sale iar secretariatul poate migra în Europa, în timp, în funcție de disponibilitatea de personal sau expertiză. Membrii reţelei vor conveni asupra obiectivelor-cheie și politicilor din primele etape ale proiectului. Acestea vor fi apoi puse în aplicare, în cadrul şi după finalizarea proiectului, printr-un Consiliu general de administraţie format din 9 reprezentanți din partea instituţiilor membre ale reţelei. Aspecte legate de conţinut şi tehnice vor fi abordate şi discutate pe parcursul a 5 şedinţe tehnice (prima, în cadrul ședinței de lansare a proiectului), programate pe tot parcursul implementării proiectului.

Lansarea oficială a reţelei ArchaeoLandscapes se va face în cadrul conferinţei de închidere a proiectului, care va avea loc la Frankfurt, la începutul lunii august 2015.

Modul de lucru lider:

Chris Musson (AARG), William Hanson (Glasgow University)

În multe părţi ale Europei, în ultimul deceniu, interesul pentru urmele trecutului a cunoscut o preocupare intensă, nu numai din punct de vedere al siturilor arheologice, istorice şi al artefactelor, dar mai ales, în contextul mai larg al peisajelor în care aceste caracteristici culturale individuale ating semnificaţia lor deplină.

O acţiune-cheie în cadrul proiectului va fi utilizarea unor tehnici tradiţionale şi noi pentru a promova acest interes și va arăta publicului larg cum peisajele culturale şi siturile de patrimoniu pot contribui la identitatea europeană și locală şi "sensul locului". Imaginile aeriene sau vizualizarea oraşelor noastre şi a peisajelor rurale pe Google Earth şi pe alte situri web similare pot aduce aprecierea unui public mai numeros decât cel atins prin publicaţii tradiţionale sau expoziţii atent realizate.

Metodele tradiţionale vor fi parte din strategia de comunicare a proiectului. O expoziţie itinerantă cu materiale tradiţionale grafice şi fotografice, precum şi dispozitive video şi multimedia va circula în întreaga Europă din al doilea an al proiectului până în al patrulea an de proiect. Urmând un calendar provizoriu, expoziţia va fi prezentată în Bucureşti (Muzeul Național de Istorie a României), Dublin (Muzeul Național), Ljubljana (Muzeul Național), Danemarca (Muzeul din Holstebro) şi Frankfurt (RGC, Muzeul de Arheologie). Expoziția va putea fi deplasată în orice loc din Europa, în funcție de interes şi cerere.

Expoziţii mai mici, finanţate de către partenerii individuali ca parte a activităţii lor în cadrul proiectului, vor fi expuse într-o varietate de locuri, de la muzee şi biblioteci locale până la mall-uri sau alte spaţii publice. Mai mult decât atât, toţi partenerii din proiect vor fi încurajați să întreprindă "informări publice", iniţiate de-a lungul acestor activități, inclusiv organizarea de întâlniri publice, pregătind comunicări sau postere la conferinţe academice şi altele conferințe şi realizând conţinut digital în limba naţională pentru site-urile lor proprii şi / sau pentru site-ul central al proiectului ArchaeoLandscapes. Primele iniţiative vor fi lansate în primul an al proiectului şi derularea lor va continua pe parcursul următorilor patru ani.

Cel puţin două publicaţii sunt planificate a fi realizate în aşa fel încât să facă publice lucrările efectuate în cadrul proiectului - rapoarte de colocvii / conferinţe organizate la mijlocul şi la sfârşitul proiectului, şi un studiu major al Frontului de Vest in Primul Război Mondial şi urmările sale în Belgia. Broșuri şi pliante vor fi produse şi distribuite pentru a prezenta obiectivele şi realizările proiectului în ansamblul său sau al anumitor activităţi din cadrul acestuia.

Accentul principal în strategia de comunicare a proiectului se va baza totuși pe web, care se adresează unei audiențe sporite, în special publicului tânăr. Dacă reușim să atragem interesul şi implicarea acestor noi membri din public, vom consolida aprecierea publică cu privire la patrimoniul cultural comun al Europei, vom spori încântarea şi vom insufla un sentiment de grijă cetăţenilor care anterior nu ar fi realizat semnificaţia acestor simboluri din trecut.

Fără acest sprijin public, încercările de conservare se vor confrunta mereu cu o luptă anevoioasă. De asemenea, este important să se comunice cu politicienii care ar putea să influenţeze climatul legislativ şi cu specialiști în domeniu al căror rol este de a avea grijă de conservarea şi prezentarea urmelor vizibile și ascunse ale trecutului. Reuniuni de diferite tipuri cu aceste două grupuri vor forma, prin urmare, o parte esenţială a programului de lucru al proiectului.

O contribuţie deosebită vor avea partenerii de proiect care au deja experienţă în ambele metode, tradiţionale şi inovatoare, și imaginație de a capta publicul, cum ar fi personalul din cadrul programului Discovery în Irlanda. Alţii vor contribui cu expertize particulare în prezentarea de imagini și hărți folosind date de tipul celor necesare resurselor culturale ale managerilor şi ale serviciului public de arheologie în eforturile lor de a proteja situri şi peisaje prin intermediul sistemelor juridice şi de amenajarea a teritoriului.

Reuniuni de natură tehnică vor permite schimburi practice şi discuţii între reprezentanţi ai organizaţiilor partenere care se ocupă în mod direct cu problemele de comunicare.

Modul de lucru Lider:

Anthony Corns (Discovery Programme), Axel Posluschny (Roman-Germanic Commission)

Într-un domeniu cu un număr relativ mic de profesioniști, slab acoperit în Europa, este esenţial să împărtășești aptitudinile, experienţa şi rezultatele cercetării. Împreună, comunitatea patrimoniului trebuie să înveţe din experiența ţărilor, regiunilor sau instituţiilor care au reuşit să aducă o contribuţie reală la conservarea peisajului şi siturilor arheologice prin aplicarea tehnicilor de fotografiere aeriană şi teledetecţie.

Abordarea, în acest caz, s-a deprins din primele proiecte Cultura 2000 în elaborarea unui program eficient şi economic de reuniuni, conferinţe, ateliere şi colocvii pe teme generale sau specifice, în unele cazuri, ajungând până la publicații sau situri web. Acestea vor varia de la conferinţe de mari dimensiuni care vizează un schimb larg de experienţă în întreaga Europă la şcoli de instruire şi ateliere de lucru de 10-25 de participanţi, concentrându-se pe obiective specifice.

O caracteristică esenţială a proiectului vor fi reuniunile tehnice periodice ale focus-grupurilor mici, care vor aborda "pachete de lucru" pentru fiecare dintre cele opt obiective ale proiectului. Aceste întâlniri, de obicei, pentru aproximativ 10 participanţi, vor stabili programe, vor monitoriza progresul şi coordonarea activităţilor proprii cu cele legate de focus-grupuri şi a proiectului în ansamblul său. Trei astfel de reuniuni au fost programate pentru această acţiune în timpul derulării proiectului.

În programul de lucru vor figura schimburi de experţi, precum şi programe de 1 - 4 săptămâni care să ofere studenţilor sau profesioniştilor oportunitatea de a câştiga experienţă şi care să formeze specialiști în ţările europene, altele decât țara lor. Se va pune accentul pe învăţare şi pe instruire de specialitate la locul de muncă de către personalul sau instituţiile care au făcut progrese în special în interpretarea datelor, metodologie, instrumente sau tehnici de comunicare etc.

Modul de lucru lider:

Pete Horne (English Heritage)

Teoria și practica „arheologiei aeriene” sunt predate în relativ puține universități și politehnici în Europa. Aceeași situație este aplicabilă și altor forme de teledetecție (geofizică a solului, scanare laser aeriană etc.). Este urgentă nevoia de a îmbunătăți varietatea de oportunități deschise studenților interesați, ca și profesioniștilor care doresc să-și extindă gama de competențe.

Această provocare va fi adresată prin crearea de contacte, facilitarea schimburilor și inițierea discuțiilor între profesori, profesioniști care lucrează în aceste domenii și cei care doresc să aplice aceste tehnici în cercetare și munca de conservare. Această îmbunătățire și lărgire a cursurilor cu acest conținut va fi o prioritate, cu împărtășirea și compararea experiențelor actualilor profesori și profesioniști ca factori-cheie.

Ne vom concentra în special în organizarea de cursuri scurte, intensive în diverse instituții în Europa pentru a spori oportunitatea studenților și profesioniștilor de a învăța noi competențe și a experimenta situații diferite de cele din țările lor.

Pentru cei care nu pot lua parte la cursuri obișnuite (indiferent de durată), acest proiect va crea noi oportunități prin elaborarea de material multilingv de “educație la distanță” care să poată fi accesat pe Internet. O bază rezonabilă deja există în textele și ilustrațiile utilizate până acum de membrii proiectului și aceste materiale vor fi adunate, prelucrate și pus la dispoziție prin competențele partenerilor care au experiență în prezentări pe web.

Tipurile de cursuri care pot fi oferite în cadrul sau în afara proiectului vor fi discutate de parteneri în prima parte a proiectului, pentru a se identifica atât oportunitățile existente cât și inadecvările actuale. Ar putea exista, de exemplu, o diferență între ce este necesar si ce există în mod curent, fie la nivel național, fie la nivel internațional. Ar putea fi cursuri existente care pot fi exploatate intensiv sau noi tipuri de educație care pot fi propuse de partenerii proiectului, individual sau colectiv, astfel încât să ofere oportunități de învățare care nu există încă în Europa.

Baza acestor cursuri poate fi prin valorificată prin învățământ la distanță, cu cursuri sau conținut creat sau coordonat de partenerii de proiect și diseminat prin internet. Dar învățarea față în față și instructajul direct vor fi aproape sigur necesare pentru teme specializate cum ar fi imaginile din satelit, utilizarea datelor din scanarea aeriană cu laser, colectarea la sol și interpretarea datelor geofizice și utilizarea datelor de teledetecție pentru o mai bună înțelegere a protejării caracteristicilor patrimoniului prin proiecte publice, proceduri de planificare și legislație națională.

Anul întâi și o parte din anul al doilea vor fi utilizați, prin schimbul de e-mailuri și discuții în cadrul grupului de lucru, pentru a împărtăși experiențe și idei între partenerii proiectului, pentru a se identifica oportunități de cursuri existente, pentru a explora nevoi încă nesatisfăcute și a pregăti sau aduna material de învățare la distanță. Părțile mai târzii ale proiectului se vor concentra pe exploatarea pan-europeană a oportunităților de educație existente și inițierea de noi cursuri pentru a umple golurile identificate în discuțiile inițiale.

 Un obiectiv particular, dar inevitabil pe termen lung, va fi crearea unei diplome de masterat European (sau echivalent) care va permite studenților să construiască un pachet de competențe și experiență prin urmarea educației sau cercetării în diverse locații în Europa. Parteneri selecționați ai rețelei vor oferi cursuri intensive de educare sau cercetare adecvate, cu durată între două săptămâni și trei luni. Studenții vor beneficia de cel puțin două plasamente în afara țării lor în timpul anului de studiu, ocazie de a stabili contacte și a găsi posibilități de angajare pe termen lung în afara țării lor.

Au fost planificate întâlniri tehnice în toți cei 5 ani ai proiectului cu scopul de a permite diseminarea de informații și date, pentru discuții deschise despre activitățile partenerilor și cum se descurcă cu activitatea cerută.

Modul de lucru lider:

Włodek Raczkowski (Poznan University)

Europa are o bogată dar foarte insuficient exploatată moștenire de fotografii aeriene din ultimii 80 de ani, documentând transformările dramatice ale peisajului în decadele recente și conținând o bogăție de informații despre peisaje și situri arheologice din trecutul mai îndepărtat încă necunoscute (și prin urmare, neprotejate).

Simpla existență a acestor arhive, care sunt împrăștiate prin instituții mari și mici din toată Europa, este deseori puțin cunoscută în domeniul mai larg al patrimoniului si potențialul lor pentru studiile de peisagistică și arheologice rămâne în mare neevaluat. Proiectul va compila cel puțin un ghid preliminar al existenței și posibilei valori de patrimoniu a acestor arhive. Suntem conștienți, totuși, că o exploatare completă a acestor arhive este o sarcină care se va întinde mult dincolo de durata de existență a acestui proiect.

O resursă bogată se găsește în milioanele de fotografii aeriene din toate colțurile Europei, de la al doilea război mondial încoace, care au devenit recent accesibile în Edinburgh, prin unul din partenerii cheie ai proiectului ArchaeoLandscapes. Un obiectiv-cheie, atât pentru curatorii acestei arhive cât și pentru alți membrii ai proiectului, va fi să ajute această arhivă să joace un rol efectiv în documentarea patrimoniului și conservării în întreaga Europă.

Studenți și profesioniști, mai ales din estul și sud-estul Europei, vor vizita arhiva din Edinburgh pe perioade de 1 - 3 luni pentru a efectua identificarea inițială, geo-afilierea și evaluarea potențialului unor părți necatalogate ale colecției și documentarea unor situri inițial neidentificate și peisaje cu scopul înțelegerii ulterioare și (sperând) conservării pe termen lung. Catalogarea va permite, de asemenea, ca părți însemnate ale colecției să fie adăugate bazei de date în continuă creștere disponibile pe internet.

Multele subiecte legate de problema cartografierii, securizării, unei mai bune accesibilități și exploatării arhivelor foto aeriene vor fi discutate în cadrul întâlnirilor tehnice și promovate la conferințele internaționale.

Modul de lucru lider:

Dave Cowley (RCAHMS)

Concentrarea în această acțiune va fi pe oferirea de suport, atât financiar, cât și tehnic, pentru studii aeriene și la sol în părți ale Europei unde utilizarea teledetecției este la începuturi. Dacă Marea Britanie, Germania, Franța și (mai recent) Italia au folosit în mod extensiv studiul aerian în ultimele decade, sunt alte părți în Europa unde teledetecția și studiul aerian încă nu au devenit metode curente în arsenalul arheologilor și specialiștilor în peisagistică, fie pentru cercetare, conservare sau comunicare publică.

Proiectul va oferi partenerilor din Islanda, Scandinavia și alte țări ajutor suplimentar în încercarea de a aduce aceste tehnici în utilizarea uzuală în țările lor. Ajutor a fost acordat pentru extinderea studiilor în Polonia și România, pentru o inițiativă în Serbia, ca și pentru fotografiere aeriană de diferite tipuri în diverse țări. În toate aceste țări s-a pus accent pe munca esențială de interpretare, cartografiere și diseminare a rezultatelor către specialiști și publicul larg.

Un obiectiv particular va fi sa se încurajeze acest tip de activitate în Spania și Portugalia, unde investigația aeriană și teledetecția au fost puțin utilizate în explorare și munca de conservare. Școli de pregătire intensivă vor fi create cel puțin în Spania, Serbia, Ungaria și Danemarca, fiecare dintre ele introducând studenții și profesioniștii în principiile și practica „arheologiei aeriene”, atât în zbor cât și la sol.

 Vor fi organizate seminarii la sol, mai mici și mai puțin costisitoare, pentru a introduce studenții și profesioniștii în foto-interpretare, cartografiere, analizarea datelor LIDAR, GIS și utilizarea rezultatelor în munca de conservare. În plus la aceste seminarii practici se va insista pe rolul fotografiei aeriene în captarea imaginației publicului și încurajarea preocupării pentru peisagistică de patrimoniu și situri arheologice.

Modul de lucru lider:

Hanna Stöger (Leiden University)

Utilizarea de imagini din satelit în scopuri culturale, de conservare și de comunicare a fost de multă vreme un scop al arheologiei și studiilor de peisagistică. Noi posibilități au apărut în ultimii ani prin dezvoltarea sistemelor satelitare de înaltă rezoluție și a altor forme de înregistrări aeriene cum ar fi imaginile termice, radarul aerian și scanarea laser sau Lidar.

Lidarul în special permite modele digitale precise ale suprafeței pământului, și dacă este utilizat corespunzător, poate vedea inclusiv „printre copaci” peisaje culturale ascunse și situri arheologice aflate dedesubt. Costul mari ale achiziționării unui Lidar sau imaginilor prin satelit au făcut utilizarea lor limitată în cadrul domeniului patrimoniului. Între timp, autorități regionale sau companii de utilități peste tot în Europa au adoptat lidar ca metodă preferată de cartografiere și modelare a peisajului.

Ca urmare, ele dețin o mare varietate de date Lidar, cu un mare potențial pentru studiile arheologice și de peisagistică. Este, totuși, necesară o expertiză tehnică considerabilă pentru procesarea datelor brute în scopuri culturale. Proiectul va sprijini, prin urmare, experimentarea și împărtășirea de competențe între parteneri care pot avea acces la Lidar și imagini prin satelit sau care le-au utilizat deja în scopuri culturale. Ne vom concentra eforturile pentru a se asigura accesul la date originale din satelit și Lidar care nu au fost utilizate în scopuri culturale curente.

Tehnici ca Lidar si imagini din satelit vor fi pe gustul generației tinere, a cărei imaginație poate fi captată de tehnologii noi, aparent “magice”. Strategia de comunicare a proiectului va avea în vedere acest potențial de angajare cu acest grup-țintă ușor de abordat.

Proiectul va explora oportunitatea prezentării rezultatelor sale prin sisteme geografice bazate pe Internet cum ar fi Google Earth, permițând secțiunilor informatizate ale comunității, de exemplu, sa observe și chiar “să zboare” prin peisaje culturale de-a lungul Europei, care altfel le-ar fi virtual inaccesibile lor. Aceste chestiuni vor fi discutate între parteneri pe parcursul celor 5 ședințe tehnice programate între 2010 și 2015.

Modul de lucru lider:

Jörg Bofinger (State Heritage Council Esslingen)

O cale efectivă de îmbunătățire a standardelor în orice activitate este diseminarea informației referitoare la buna practică și rapoarte despre abordări de succes ale problemelor comune sau posibile. În cadrul relativ împrăștiat al comunității de patrimoniu, acest fel de informație este în mod deosebit importantă, maximizând valoarea experienței câștigate de o țară sau instituție prin informarea celorlalți din Europa.

Prin urmare, pe parcursul vieții sale proiectul va aduna și publica recomandări de bună practică în domenii cum ar fi pregătirea specializată, comunicarea cu publicul larg și utilizarea de proceduri de planificare în conservarea patrimoniului. Vor fi, de asemenea, editate ghiduri tehnice pe subiecte ca studii cu scanare lidar, fotografie aeriană și prezentare pe Internet a datelor de patrimoniu.

Aceste note și recomandări vor fi prezentate, în cea mai mare parte, în formate descărcabile de pe Internet, pentru a se asigura o largă circulație și a se permite înnoirea regulată și adăugarea de materiale. Anunțurile vor fi făcute în presa tehnică și profesională tradițională, pentru a informa potențialii cititori de disponibilitatea lor pe Internet.

În acest stadiu de lucru, proiectul va avea în vedere în mod particular buna practică în munca de conservare și management al patrimoniului, inclusiv a dispozițiilor statutare și de practică în legislația națională și procedurile de amenajare a teritoriului în Europa. În acest fel, lecțiile învățate într-o țară vor informa profesioniștii de patrimoniu din alte părți despre existența unor dispoziții sau proceduri și potențialul lor de interes pentru propriile lor situații. Trei schimburi tehnice și întâlniri de discuții sunt programate în 2012, 2013 și 2014.

Modul de lucru lider:

Michael Doneus (Vienna University)